Healthy food for happy kids – Suzannah Olivier

Cartea a apărut în 2004, iar varianta în română nu știu să existe. În traducere mot-a-mot ar fi Mâncare sănătoasă pentru copii fericiți.

Autoarea ne spune că primul pas spre o dietă sănătoasă pentru copiii tăi e să-ți dorești o dietă sănătoasă pentru ei și asta înseamnă a-ți da interesul. Iar procurarea cărții tocmai asta dovedește. „De ce” nu mai este o întrebare valabila, ci „cum”. Atâtea tentații și varietatea mâncărurilor neadecvate duc la obezitate, probleme psihologice, cheltuieli mărite, și chiar poate la decesul înaintea părinților. Felul în care acționăm ca părinți în direcția asta, adică educația nutrițională oferită, va fi o linie de referință pentru copii și când aceștia vor ajunge mari. 

Ce este de făcut?

Obișnuiește-l de mic cu mâncăruri sănătoase. Nu-i refuza fiecare propunere, învață-l că o argumentare logică îi va îndeplini dorințele. Învață-l să fie critic și econom, să vadă lucrurile ascunse din spatele unei reclame. Nu-l lua des la cumpărături. 

Copiii au stomacul mic, nu le da multă mâncare deodată, ci mai puțină, dar mai des. De asemenea, dacă refuză pe moment, nu insista, vor reveni ei, când vor avea poftă. Când mănâncă e bine să nu fie stimulați, altfel nu vor mai fi concentrați să mănânce și își pot pierde apetitul. 

Un echilibru în dietă înseamnă să nu te limitezi la doar câteva tipuri de alimente. Echilibrul se satisface astfel:

⅓ fructe și legume

⅓ amidon și cereale

⅓ alimente cu proteine: carne sau produse similare, alimente de origine animală, uleiuri și grăsimi

O farfurie cât mai diversă în culori atrage, de exemplu: mazăre verde cu roșii. Desertul este o recompensă bună, dar trebuie să fie tot o alternativă sănătoasă, altfel copilul va înțelege că alimentele rele sunt o recompensă. 

Mâncărurile potrivite te pot feri de comportamente neadecvate, pentru că îi oferă copilului un echilibru și o stare de bine. Pentru asta sunt necesare: aportul de zahăr să fie minim, la fel și aportul de cofeină (deși evită să le dea cafea, părinții uită de cofeina din sucuri), de aditivi cancerigeni și alergeni; acizii grași sunt preferabili ocazional, dar din grăsime de pește. Hidratarea corespunzătoare este importantă, iar aportul de proteine să se facă din surse mai bune, de exemplu seara în loc de proteine animale ar fi recomandate proteine din ovăz cu lapte. 

Pentru a nu deveni un părinte „nașpa”, îi poți oferi copilului printre mâncăruri și bucățele de ciocolată, și ocazional câteva chipsuri. 

Pentru a evita zahărul, în plăcinte se pot folosi stafide sau alte fructe uscate întregi sau piure. 

Este important un mediu variat, dar alegerea meniului nu trebuie să fie făcută de copil. Dacă familia mănâncă ceva, atunci și copilul va avea același lucru în farfurie. 

Cartea conține rețete scurte pentru cei străini de bucătărie. Alimentele congelate sau la conservă pot fi transformate în alimente gătite de casă, evitând grăsimile, zaharurile, sarea și uleiul în exces.

Desertul este foarte important pentru un copil, al cărui creier consumă mult mai multe calorii decât al unui adult. Problema e că mai toate deserturile din comerț conțin zahăr, de aceea fă un efort pentru o budincă de casă, pentru un iaurt cu fructe amestecat manual, nu gata preparat cu zahăr. 

Băuturi: apa este singura băutură recomandată. Singurele sucuri acceptate sunt cele 100% naturale, dar nici astea mai multe de un pahar pe zi. În afară de astea ceaiul de fructe se poate consuma doar între mese, iar ceaiul din frunze (cel asiatic) doar diluat între mese, și amestecat cu lapte, pentru a reduce efectul de neasimilare a fierului. 

Sportul zilnic este iarăși ceva obligatoriu pentru dezvoltarea normală a unui copil. Televizorul și alte surse de amuzament ar trebui raționalizate. Concentrarea pe activități de socializare, artă și mișcare este esențială. Fii tu model. 

Mâncarea variată trebuie introdusă de la o vârstă mică. Dacă până la 5 ani nu a mâncat brocoli, va fi greu de introdus în dietă mai târziu. Biscuiții sau alte chipsuri nu sunt recomandate pentru a liniști așteptarea preparării alimentelor. Foamea e mai degrabă recomandată. Temperatura alimentelor trebuie să fie potrivită, altfel așteptarea va putea duce la refuzul lor. 

Observațiile precum „e pretențios la mâncare” îi vor încuraja comportamentul. Mai util este să se evite comentarea unor comportamente nedorite, și să se remarce comportamentele preferate: „bravo, ai terminat farfuria”.

Sunt menționate foarte multe intoleranțe și modalități de a le gestiona, dar sunt prea multe informații, așa că voi atașa doar pagina referitoare la cum să afli dacă și la ce alimente este intolerant copilul.

Se discută o întreagă serie de boli și probleme de sănătate, care pot fi evitate sau măcar alinate prin dietă. Ceaiul de mușețel este în cele mai multe dintre situații o soluție.

Conform unui studiu un copil ar trebui să consume minimum 5 porții de fructe pe zi, poate chiar 7-8. Doar 1 din 5 copii din UK consumă necesarul zilnic de fructe. Pentru a-i face interesați de fructe, ar trebui implicați în procesul de pregătire a alimentelor.

Medicarea periodică cu probiotice oferă un avantaj în cazul eventualelor intoxicații alimentare sau probleme gastrice. 

Pentru imunitate autoarea recomandă:

Cartea este o reclamă ambulantă. Deși sunt foarte multe recomandări ale unor produse care evident sunt afișate doar pentru marketing, cartea încearcă să-și păstreze utilitatea. 

Pentru a introduce alimentele sănătoase în dietă, soluțiile părinților sunt să scape de alimentele „greșite” și să cumpere doar pe cele dorite, să le laude mereu și să explice cât de „scârboase”, grase, dulci și cleioase sunt celelalte, și să insiste ca noile alimente să fie încercate măcar. 

Odată cu modernizarea lumii, copiii au fost izolați de multe aspecte evidente: originea alimentelor. Chiar dacă pentru noi este evident că laptele este „furat” de la viței, sau că tochitura se face din porc, nu există un copac care produce spaghetti, și nici o legumă care produce pizza… Astea trebuie explicate copiilor. 

Multe dintre bolile „la îndemână” din zilele noastre, explică comportamentul copiilor, însă asta oglindește de foarte multe ori o imbalanță în alimentație. Carența de fier, zinc sau seleniu poate explica și poate provoca mari probleme mentale și de comportament copiilor. 

Pachețelele pentru grădiniță sau școală pot fi și planificate:

Atenție: doar pentru că scrie ceva pe o etichetă, nu înseamnă că așa și este sau că nu există alte aspecte negative nemenționate. Unele produse foarte bine comercializate și cu multe reclame, deși dedicate consumului celor mici, pot fi mai nesănătoase decât produsele generice. 

Caută vendorii cu produsele care îți sunt pe plac ca preț, gust și consistență. Nu cumpăra produse procesate, nici măcar suc organic, pentru că poate adăposti bacterii precum e-coli. Dacă îți prepari singur produsele, ajungi la un cost mai mic și îți poți permite o dietă mai sănătoasă. Achiziția de la fermieri locali implică iarăși costuri mai mici prin tăierea transportului și prin consumul de fructe și legume de sezon. 

Copilul va vrea mereu să își exprime independența, dar cicăleala continuă despre mâncare sănătoasă nu va duce la o relație bună. Este suficient dacă un copil are chiar și o masă adecvată pe zi. 

Este încurajat ca săptămânal să se consume cel puțin de 2 ori pește: o dată pește alb și o dată pește gras.

Am încercat să rezum cât mai bine informațiile din carte. Cu iertarea autorului, mi-am permis să atașez câteva pagini, care consider că mai degrabă vor face reclamă cărții. 🤔