Ce ar fi Saptamanala fără comparația dintre ceaiurile la pliculeț și cele vrac? 😄
În Saptamanala trecută am prezentat un ceai de origini chinezești de la Althaus sub denumirea de Royal Earl Grey. Săptămâna asta omologul vrac pare a fi de un grad mai mare: Imperial. Originea nu este precis menționată, ci este doar descrisă a fi un amestec de ceaiuri indiene cu altul srilanchez, după cum se poate citi pe anbalaj.
Aroma
Mirosul ceaiului este extraordinar, un Earl Grey perfect. Se simte mixul de arome și de frunze. E o imensă deosebire între Imperial vrac și Royal la pliculeț. Miroase proaspăt, nicidecum a hârtie, praf și rânced.
Odată turnat în ceașcă simți aromele bine păstrate de apa fierbinte, ceea ce dovedește că mixul funcționează și este bine gândit. Singura problema e că sunt foarte volatile uleiurile aromatice din el, deci câteva idei mai bune ar fi folosirea unui ceainic cu capac, infuzia de câteva minute după scoaterea frunzelor, și consumul la scurt timp după turnarea în ceașcă.
Gustul
Este variabil în funcție de amestecare și de cantitatea de ceai folosită. Fără a fi amestecat nu lasă un gust prea intens. Frunzele sunt bine compactate, iar apa nu reușește să ajungă la cele din interior sau să le scoată aroma.
Este un ceai „flexibil”. Se pot evidenția anumite gusturi în funcție de cantitatea folosită, amestecare și timpul de infuzie. Spre exemplu amăruiul specific ceaiului negru va ieși odată cu aroma de citric, dacă amestecăm bine. Dacă îl păstrăm simplu, va fi un ceai delicat, fără amăruiul specific, dar cu prospețimea bergamotei.

Culoarea
Este oranj, dar murdărește destul de repede vesela.
Per total este o achiziție care merită. Este total diferit de Althaus la pliculețe.
Lasă un răspuns