Ca o continuare pentru săptamana trecută, am rămas tot pe Twinings, ba chiar pe ceea ce ar trebui să fie același ceai, doar că în varianta vrac (asa se traduce din engleză loose leaf, csf ncsf). Vrac nu descrie exact diferența majoră dintre ceaiul pe care-l găsim în general la pliculețe si cel vărsat. La pliculeț găsim în general ceai mărunțit, dar vom vedea și excepții în viitor. Așa cum se observă în poza următoare, ceaiul din cutie este în bucățele mai mari și rulate. Astea își lasă conținutul mai încet decât cel mărunțit din pliculeț, și adesea trebuie lăsat puțin mai mult pentru ca frunzele să se umfle și să se desfacă.
Pe sigiliul cutiei există chiar și metoda de preparare. Ce se omite aici este filtrarea frunzelor. Eu am încercat adăugând direct frunzele în ceainic și strecurând frunzele la turnarea în ceașcă, dar și separat cu infuzor. Mi se pare mai mizeros să strecor pentru că frunzele din ceainic îi astupă gura și se scot destul de greu de pe pereți. În același timp, infuzorul ține strâns frunzele storcând aroma din frunzele care se umflă.
Aroma
La deschiderea cutiei ne lovește un miros frumos de bergamot. După turnarea apei obținem o aromă aproximativă cu cea a variantei la pliculeț.
Gust
Timpul de coacere contează foarte mult. La 3 minute, respectând pașii indicați, am obținut o aromă mai diluată decât cea la pliculeț.
La 4:30 am obținut o variantă mai închisă la culoare, mai aromată și mai potrivită la gust. Dar, ca întotdeauna, depinde de fiecare persoană.
În continuare consider că Twinings a făcut un ceai aromatizat moderat, tocmai pentru a fi plăcut de un public mai larg. În final e un lucru bun, zic eu, chiar dacă e unul dintre ceaiurile în care bergamotul se simte cel mai puțin.
Culoare
Așa cum se observă în pozele de mai sus, după 3 minute vom avea o culoare roze, care se închide și devine mai opac, stabilizându-se la 5 minute.
Saptamanala 
Lasă un răspuns