Departe de lumea dezlănțuită – Thomas Hardy

Gabriel, fiind vrăjit de frumusețea Bathshebei, de faptul că l-a salvat de la moarte, și de natura ei semeață, găsește motiv în starea financiară deplorabilă a ei pentru a o cere de soție. Aceasta refuză ținând prea mult la independența ei, iar în scurt timp Oak ajunge și el la sapă de lemn, mulțumind divinității pentru refuzul ei. El părăsește Norcombe nimerind în Weatherbury, unde între timp Bathsheba moștenise ferma unchiului ei: Upper Farm. Printr-un șir de coincidențe acesta ajunge « vechilul » ei (administrator al Fermei). În ciuda trecutului dintre cei doi, Bathsheba continuă relația pur platonică cu ciobanul. Oak este prezentat ca un Simplicius Simplicissimus, personaj al romanului baroc cu același nume, un om simplu, dar talentat, cu inima pură, neatârnând de vicii, și cu o inimă mare. Ușor ușor povestea tinde a sugera un pătrat amoros între Gabriel, Bathsheba, Boldwood – vecinul din Lower Farm – , și sergentul Francis Troy – probabil inspirația lui Rebreanu pentru Ion, care trece prin experiențe asemănătoare.

Umorul, de care menționam mai sus, ajută la descrierea unei societăți în plină schimbare – revoluția industrială la mama ei acasă, în UK – din perspectiva drepturilor omului, a înțelegerii lumii și a preconcepțiilor: sexul dinaintea casatoriei, femeia în poziție de conducere, vrăjirea femeii spre a se căsători, activitățile unisex (croșetat, cusut) etc :

« -Cum se face că-l cheamă Cain ? întrebă Bathsheba. -Păi să vedeți, coniță, când l-au botezat, maică-sa, care nu prea era cunoscătoare într-ale Scripturii, a greșit; credea că Abel e cel care l-a ucis pe Cain și i-a spus Cain, dar de fapt se gândea la Abel. Preotul a îndreptat greșeala, dar a fost prea târziu, că de numele ăsta, în sat, băiatul n-a mai putut să scape. Mare pacoste pentru el ! »

«S-ar părea că bărbații de rând se însoară fiindcă altfel posesia fizică nu e cu putință și că femeile de rând primesc să se marite fiindcă măritișul nu e cu putință fără posesiunea fizică; scopurile sunt total diferite, calea este aceeași pentru amândouă părțile.»

Deși pe alocuri amuzant, romanul predomină în dramă, dar are un caracter de basm, prin personajele puternice și încăpățânate, congruența firelor narative ale personajelor, urmărind în stilul de bildungsroman nu pe Oak, ci mai degrabă pe Bathsheba, care urmează o maturizare forțată. Pentru imaginarea cadrului în care are loc romanul, cântecul Soldier’s Joy este sugestiv:

Pagini: 1 2

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: